Două senatoare au avut sarcina de a prezenta raportul: una de la ecologişti – Esther Benbassa şi o alta de la Republicani – Catherine Troendlé. Acestea au avut la dispoziţie 16 luni pentru a desena situaţia de fapt.
Raportul este prezentat cu puţin timp înainte ca Senatul să examineze pe 18 şi 19 iulie un proiect de lege antitero care se doreşte a fi transpusă în dreptul comun şi în care se află unele măsuri de securitate, inspirate din starea de urgenţă. Chestiunea radicalizării este un domeniu tot mai neclar – unele asociaţii subvenţionate de stat au fost criticate iar unele condamnate pentru că nu au gestionat cu folos sumele de care au dispus. La finele lui iunie, părinţii unor tineri care au plecat în Siria au fost acuzaţi că « finanţează terorismul ». Alţii se consideră victime şi se plâng că li se fură copii.
Concret, 8 milioane de euro a costat în 2015 şi 2016 toate aceste organisme destinate combaterii radicalizării. Dar, bugetul total, global pe care Franţa l-a alocat în acest timp a fost de 20 de milioane de euro. Jumătate a fost folosit pentru securizarea obiectivelor sensibile – şcoli şi locaşuri de cult precum şi pentru echiparea poliţiei municipale. Singurul centru de deradicalizare francez, aflat la Pontourny a fost închis după nu mult timp de la inaugurarea lui. El a primit o donaţie iniţială de 2,5 milioane de euro iar în februarie ultima persoană aflată aici la deradicalizare a plecat de bună-voie.
În Franţa – 2 600 de persoane şi 800 de familii sunt urmărite de structuri finanţate cu bani publici. Din 2012 încoace, 58 de minori au fost prezentaţi unităţii antitero din Paris pentru asociere la infracţiuni teroriste. Unii încarceraţi iar alţii se află sub control judiciar. Până la 1 iulie 2016 existau însă 360 de minori care se aflau într-un proces de radicalizare.
[…]
Pour (re)lire l’intégralité de l’article de RFI.ro, cliquer ici.